Prezentarea judetului Harghita

Judetul Harghita se situeazã pe platforma Transilvaniei în zona centralã a Carpatilor Orientali.
Principala caracteristicã a reliefului constã în predominarea tinuturilor muntoase. În partea centralã sunt situate lanturile vulcanice ale muntilor Gurghiului (cu vârful Prisca, 1777 m), muntii Harghita Centralã (cu vârful Harghita Mãdãras 1801 m) si muntii Harghita de Sud (cu vârful Cucu 1558 m).
Reteaua hidrograficã se compune din trei bazine principale: Muresul spre Vest (cu afluentii Târnava Mare si Târnava Micã), Oltul spre Sud (cu afluentii Homorodul Mare si Homorodul Mic), Bistrita si Trotusul spre Est.
În judet se aflã unicul lac de origine vulcanicã din tarã, lacul Sfânta Ana situat într-un cadru pitoresc al craterului vulcanic Ciomatu la altitudinea de 950 m.
În muntii Giurgeului, se gãseste cel mai mare lac de baraj natural din tarã Lacul Rosu cu o suprafatã de 12,6 ha si adâncime de pânã la 10,5 m. La poalele vârfului Rãchitis din muntii Cãlimani se aflã lacul Iezeru de origine glacialã cu o suprafatã de 1300 m² si o adâncime de 3-5 m.
Resurse naturale
O caracteristicã o constituie existenta în judet a peste 2000 de izvoare de ape minerale. La Borsec, Sâncrãieni, Tusnad si Plãiesi functioneazã statii de îmbuteliere, iar la Borsec si Bãile Tusnad o parte din aceste ape sunt utilizate în scopuri terapeutice.
Fondul forestier ocupã peste 30% din suprafata judetului, fiind format din pãduri de molid, brad, fag, stejar care adãpostesc o bogatã si variatã faunã geneticã, si importante resurse de fructe de pãdure: zmeurã, afine, merisoare, mure; o gamã variatã de ciuperci comestibile si plante medicinale.

Populatia si traditiile

Judetul are 342.123 locuitori (în anul 2000).Pe nationalitãti populatia judetului se prezintã astfel: români 13,7%, maghiari 85,1%, germani 0,1%, tigani 1,0%, alte nationalitãti 0,1%.
Populatia dupã religie este de 65,7% romano-catolicã, 13,0% ortodoxã, 12,8% reformati, 7,2% unitarieni, si 1,3% de alte religii.
Cel mai important centru religios este Sumuleu Ciuc (apartinãtor de Miercurea Ciuc) unde anual de sãrbãtoarea rusaliilor se adunã maghiarii din tinuturile secuiesti, ceangãii din Valea Trotusului si din unele comune din judetele limitrofe, venind enoriasi si din afara tãrii, luând parte la slujbele religioase celebrate de înalti demnitari bisericesti.
Originea acestei mari sãrbãtori religioase vine din anul 1576, dar în scrisovul papal din 1444 care aproba construirea bisericii franciscane, deja Sumuleu -Ciuc este mentionat ca loc de pelerinaj.
Portul popular este foarte variat, astfel pe lânga costumele secuiesti din Gheorgheni, Casin-Ciuc, Homorod, Morareni, costumele românesti din Toplita, Bilbor, Voslobeni, ale ceangailor din Ghimes sunt o adevarata pata de culoare unica în aceasta zona. Pastrarea traditiilor este sustinuta de festivaluri organizate, cum ar fi festivalul Szejke din Odorhei, festivalul ceangailor din Ghimes sau festivalul celor O mie de secuience.
Varietatea arborilor existente pe muntii si dealurile zonei, bradul, frasinul si stejarul dau anumite caracteristici arhitecturii populare. Caracteristice sunt casele construite din grinzi masive de lemn, cu acoperis înalt, acoperit cu sindrila.
Olaritul este considerat a fi un mestesug vechi pe acest teritoriu. Astfel la Corund s-a dezvoltat ceramica pictata si smaltuita, iar Danesti este centrul ceramicii negre.
Din punct de vedere al valorii culturale mobilierul pictat sta la loc de seama. Modelul mobilierului pictat a fost adus de catre mesteri din vest si a fost practicat întru-un fel aparte, dându-se de fapt un stil propriu aici. Torsul si tesutul a fost unul dintre mestesugurile de baza.

Viata culturala

Muzeele din judetul Harghita pastreaza vestigii arheologice, expozitii populare si de pictura, în Miercurea Ciuc Muzeul Csíki, Muzeul Haáz Rezsõ din Odorheiu-Secuiesc, Muzeul Tarisznyás Márton din Gheorgheni ca si muzeele orasenesti din Cristuru-Secuiesc si Toplita.
În judet exista doua biblioteci foarte renumite: la Sumuleu-Ciuc Biblioteca franciscana, în care se pastreaza capodoperele tipografice ale lui Kájoni János si Biblioteca stiintifica din Odorheiu-Secuiesc fondata de principele Transilvaniei Apafi Mihály având si o colectie donata de Bethlen János.
Într-o atmosfera picturala la castelul din Lazarea, construit înca din sec. al XVII.-lea, de 20 de ani se organizeaza anual o tabara a artistilor plastici. Participantii din tara si de peste hotare îsi lasa creatiile în incinta taberei sau a castelului.
La Jigodin-Ciuc, în galeria construita aici, îsi gasesc locul cele mai importante creatii din judet, cele ale pictorului Nagy Imre.
În Cetatea Mikó din Miercurea Ciuc se organizeaza anual Festivalul muzicii vechi.
Dansurile populare sunt reprezentate atât de formatii amatoare cât si profesioniste ca de exemplu formatia de dansuri secuiesti "Hargita" din Miercurea Ciuc , formatia "Rabsodia Calimanului" din Toplita sau "Ghiocelul" din Gheorgheni, "Macii" din Cristuru-Secuiesc si "Venyige" din Odorheiu-Secuiesc.
Lânga Odorheiu-Secuiesc la Baile Szejke se afla mormântul lui Orbán Balázs, la care se ajunge sub porti secuiesti deosebit de frumoase. Orbán Balázs, nascut în satul alaturat la Polonita, este scriitorul Monografiei în 6 volume "Descrierea pamântului secuiesc". La Lupeni se poate vedea casa memoriala Tamási Áron.La Cristuru-Secuiesc si astazi poate fi vazut la conacul Gyárfás acel par a lui Petõfi Sándor, sub care sa-r fi odihnit, iar în gradina bisericii se afla monumentul ridicat în cinstea poetului.

Turism

Încadrându-se armonios în regiunile Carpatilor Orientali, unde se practicã tot anul turismul sub forma de curã de aer si bãi de ape minerale, sporturi de iarnã, Judetul Harghita dispune de un potential turistic deosebit, de localitãti turistice si zone de agrement, renumite în tarã si peste hotare, printre care amintim statiunile balneoclimaterice Bãile Tusnad, Borsec, Lacu Rosu, Izvorul Muresului sau monumente ale naturii cum sunt Lacul Sfânta Ana, Cheile Bicazului, Poiana Narciselor si altele.
De asemenea judetul detine numerose monumente istorice de interes turistic cum sunt: Mãnãstirea franciscanã si biserica romano-catolicã din Sumuleu reconstruit în anul 1804 în stil baroc, care detine una din cele mai mari instalatii de orgã din Ardeal, cetatea Mikó din Miercurea Ciuc care dateazã din 1611 si care gãzduieste Muzeul Etnografic al judetului, Mãnãstirea Sfântul Ilie din Toplita construitã în 1910, castelul si complexul muzeistic din Lãzarea construit pe la mijlocul secolului al XVI-lea, Biserica din lemn din Tulghes construitã în anul 1813, Forja din Vlãhita (1860).
Potentialul turistic natural, deosebit de valoros, include cca. 2000 de izvoare de ape minerale, mofete, nãmoluri si turbã, saline, aer puternic ozonat, bogat în aerosoli rãsinosi si ioni negativi, cadru natural deosebit de pitoresc, rezervatii naturale, etc.

Date istorice

Izvoarele istorice aratã cã secuii în zonele Treiscaune - Ciuc - Odorhei si Gheorgheni au fost stabiliti în secolul al XIII-lea pentru apãrarea hotarelor rãsãritene.
Izvoarele scrise rãmase din acest secol, registrele papale din 1333-1334 atestã numeroase asezãri locuite de aceastã comunitate în zonele Ciuc, Odorhei si Gheorgheni.
Datoritã rolului pe care au îndeplinit secuii în apãrarea hotarelor, le-au fost acordate privilegii speciale care au contribuit la pãstrarea obiceiurilor etnice si sociale.
Insã odatã ce Ardealul a intrat sub dominatia Habsburgicã în anul 1690, secuimea a trebuit sã se supunã noilor conditii. Aceste conditii si mai ales obligativitatea înrolãrii în ostile greniceresti a dus la rãscoala de la Siculeni din anul 1764, înãbusitã de armata Habsburgicã (în istorie fiind numit SICULICIDIUM).
Rãscoalele din anii 1601-1602 si nãvãlirile repetate ale tãtarilor între anii 1657-1661, respectiv 1694 au afectat foarte grav aceste tinuturi.
Secuimea a avut o contributie deosebitã atât în rãzboaiele de independentã conduse de principele Rákóczi Ferenc al II-lea, cât si în revolutia din 1848-1849. În vara anului 1849 (31 iulie-01 august) între Ciuc si Casin pe vârful Nyerges a avut loc una dintre ultimele confruntãri din timpul revolutiei între armata revolutionarã si cea imperialã.
Monumentele arhitecturale existente în zona esticã si vesticã a judetului pãstreazã si astãzi ceea ce au mostenit de la cultura crestinã a vestului. Aici pot fi gãsite monumentele gotice si renascentiste situate la limita esticã al ariei culturale europene.
În secolul XIII a fost construitã în Odorheiu-Secuiesc capela (biserica) Isus, fiind martor a stilului roman-târziu în Ardeal. Una dintre cele mai frumoase constructii populare gotice este biserica-fortificatã din Cârta, construitã în sec. al XV-lea, cu bastioanele si turnul portii gotice si cu ferestrele sale ascutite. O altã perlã arhitectonicã este turnul bisericii din Racu-Ciuc construit în sec. al XIV-lea cu picturile murale exterioare. Frescele de pe peretii bisericii-fortãreatã din Dârjiu au fost pãstrate din sec. al XIV-lea reprezentând legenda Sfântului Ladislau, dar ceea ce este deosebit este faptul ca în peretii fortãretei au fost create nise în care se pãstreazã si astãzi cerealele satului si hrana în general.
Am putea continua lista adãugând biserica unitarianã din Inlãceni, biserica catolicã din Joseni, biserica reformatã din Daia, biserica din Sumuleu-Ciuc, biserica Sfântu-Ioan din Delnita, biserica-monument din Armãseni, mãnãstirea ortodoxã din Toplita.
Din rândul monumentelor istorice amintim numai câteva cum ar fi Cetatea Mikó din Miercurea Ciuc, cetatea-ruinã din Odorheiu-Secuiesc si castelul Lázár din Lãzarea .